Ventilatoare industriale puse in miscare de motoare electrice


 Ventilatorul nu este o inventie recenta, dimpotriva acesta a fost folosit inca din antichitate, initial folosind forta manuala (exista una sau mai multe persoane care sa il invarta), iar mai tarziu a fost folosit in combinatie cu motoare cu aburi, combustie sau motoare electrice. Pe masura ce tehnologia a avansat si rolul ventilatorului a inceput sa se diversifice, astfel incat astazi poate fi intalnit in o multime de aplicatii unde este necesara racirea sau crearea unei miscari a aerului. Aceste aplicatii pot fi atat casnice (ventilatorul calculatorului), cat si industriale (in fabrici, mine si furnale). Atunci cand este vorba de ventilarea unor sisteme si procese industriale, cel mai eficienta metoda de a le furniza acestora, cantitatea de aer necesara este ventilatorul industrial.
Ventilatorul modern foloseste un numar de lamele care sunt rotite prin intermediul unui ax de catre un motor sau turbina. In functie de numarul lamelelor, a vitezei cu care sunt rotite si a dimensiunii lor se pot obtine debite intre 5,7 si 57000 de m3. Pot fi actionate de motoare monofazate sau trifazate
Domeniile in care aceste ventilatoare industriale stralucesc sunt productia de energie electrica, controlul poluarii, procesarea metalelor si a aliajelor metalice, productia de ciment, industria petrochimica, miniera, procesarea alimentelor, criogenie si camere curate (laboratoare sau alte tipuri de camere unde nu trebuie sa existe praf sau contaminanti de natura chimica).
Fiecare tip de aplicatie unde sunt folosite ventilatoare, necesita un anume tip de ventilator, modelat si construit pentru satisfacerea nevoilor de aerisire a aplicatiei cu pricina, iar acolo unde au loc operatii si procese industriale complexe trebuie sa existe un ventilator cu un design specific. Acesta poate fi obtinut fie din crearea de la zero fie prin modificare unui model deja existent, astfel incat acesta sa intruneasca toate calitatile necesare si sa isi pastreze integritatea structurala.
Exista doua tipuri de ventilatoare: cele centrifugale si cele axiale. Primele folosesc forta centrifuga generata de un disc care se roteste si pe care sunt montate lamele la anumite unghiuri fata de disc. Scopul este de a insufla o anumita miscare aerului sau a mari presiunea aerului sau gazului din camera in care sunt montate.
Ventilatoare centrifugale pot fi de exemplu cu perna de aer (folosite continuu la temperaturi ridicate sau ambiente in industria metalelor, cea chimica, a sticlei si hartiei si in alte domenii), curbate posterior (au eficienta la fel de ridicata precum cele cu perna de aer, dar lamele groase si curbate previn depunerea de praf in interiorul mecanismului, fiind utile in cazurile operatiilor unde este necesara o presiune mare, precum: transportul pneumatic, asigurarea aerului fabricile din industria alimentara sau pentru ardere in furnale si multe altele).
Ventilatoarele axiale au un compresor care mareste presiunea aerului care trece prin el. Lamelele ventilatoarelor axiale forteaza aerul sa se miste paralel axului in jurul carora se rotesc. Printre aplicatiile ventilatoarelor axiale se numara si tunelurile de vant si turnurile de racire.
Orice dispozitiv care are o miscare de rotatie are nevoie de un motor electric care sa i-o confere, iar ventilatoarele bineinteles ca nu fac exceptie. Pentru cei care nu sunt la curent, motorul electric este un dispozitiv al carui rol este de-a transforma energia electrica in energie mecanica. Spre deosebire de motoarele termice, care functioneaza pe principiul combustiei (necesita combustibil pentru ardere) unde energia termica este transformata in energie mecanica, principiul de functionare la motoare electrice este foarte diferit.
In constructia acestor motoare este folosit un conductor prin care se trece un curent electric, transformandu-l intr-un electromagnet. Acest conductor este apoi plasat ininteriorul unui camp magnetic. Datorita faptului ca in cazul magnetilor polii opusi se atrag iar cei identici se resping (lege fundamentala), polii conductorilor vor fi tot timpul atrasi si respinsi de polii campului magnetic, obtinandu-se pe durata alimentarii cu energie electrica o miscare circulara constanta. Prin intermediul aceastei miscari rotative, conductorului pune in miscare un ax, realizand astfel obiectivul stabilit de transformare a electricitatii in lucru mecanic. Exista doua categorii mari de motoare electrice: cele care folosesc curentul continuu (motoare cu sau fara perie) si motoare electrice care folosesc curentul alternativ (motor electric trifazat, cu 2 turatii). In functie de tip, ventilatoarele industriale pot folosi atat motoare cu curent alternativ cat si continuu, deobicei cuplandu-le cu un sistem de ajustare a frecventei in cazul celui alternativ sau cu un angrenaj reductor in cazul motoarelor cu curent continuu.
In prezent motoarele electrice au o raspandire globala si o densitate foarte mare, astfel incat niciodata nu veti fi prea departe de un astfel de dispozitiv si este foarte posibil ca orice dispozitiv care prezinta miscare mecanica sa aiba la baza actiunea unui motor electric: lifturi, ventilatoare, macarale, masini electrice, mixere si multe, multe altele. De fapt, dintre dispozitivele consumatoare de electricitate, liderul este motorul electric, care necesita 60% din productia globala si datorita versatilitatii si durabilitatii lor si a nivelului foarte scazut emisiilor se poate zice ca motorul electric este unu dintre dispozitivele viitorului.

Reclame